carti

Politistul povestitor

January 22, 2017
Flash-uri din sens opus, Marian Godina, politistul povestitor

Inainte de Craciun, cand am decis in sfarsit sa ajung pe acasa de sarbatori, am zis sa-i iau varului meu un cadou. Plimbandu-ma prin Carturesti Carusel ochii mi-au cazut pe cartea domnului Marian Godina, vestitul politist povestitor de pe facebook care isi istoriseste cu umor intamplari din trafic si/sau din viata lui.

Voiam de ceva timp sa rasfoiesc cartea asa ca am luat-o si pana sa ajung sa o fac cadou aproape am terminat-o. Acesta e si motivul pentru care nu  e pe lista cartilor citite in 2016. Mi-au mai ramas doar vreo trei-patru povestiri necitite, insa cu prima ocazia cu care ajung in Carturesti promit sa le citesc. Si varu’, scuze ca ti-am rasfoit cartea. Insa, am fost foarte grijului sa nu indoi colturile paginii.

Sa revenim deci. Flash-uri din sens opus, carte publicata de Curtea Veche, este o colectie de povestiri, majoritatea amuzante, unele au si un rol moralizator oferind nu doar lectii de comportament in trafic, ci mici lectii de viata: amabilitate, intelegere, rabdare – o incerare nobila as spune. Cartea incepe cu cateva intamplari din tineretea lui Godina, care au o usoara alura de Amintiri din Copilarie si care as fi dorit sa se continue.

O mica pauza: incercati sa va imaginati ca al nostru Creanga (adica al nostru al romanilor) ar fi lucrat in politie, la circulatie si ar fi dirijat traficul la carute prin Iasi. Ce povestiri ar fi scris atunci? Acum incepeti sa-l cititi pe Godina. Nu spun ca Marian Godina e Creanga, spun doar ca are fler de povestitor.

Dupa primele cateva povestiri, care ating succint momente din adolescenta viitorului politist-povestitor, nu mai exista o liniaritate evidenta. Dar asta nu e neaparat un minus, ci doar o observatie.

Apoi insa, povestirile nu mai au neaparat o legatura narativa ci devin pur si simplu situatii de viata. Domnul politist are umor, trebuie sa recunosc. La unele povestiri nu doar am zambit ci am izbucnit in ras. Ce m-a deranjat insa, iar aici, recunosc, este o preferinta personala (desi nu stiu de ce cineva ar prefera vulgaritatea), au fost injuraturile presarate destul de liber prin carte, venind atat din partea naratorului, cat si a personajelor. Inteleg faptul ca un limbaj colorit ofera mai multa savoare unui personaj si autenticitate, insa prefer coloritul din descriere, nu din vulgaritate. Cum ziceam, preferinta personala: de gustibus non disputandum est. (E usor sa stii latina cu google langa tine).

Flash-uri din sens opus a domnului ofiter de circulatie (sper sa nu fi gresit functia, niciodata nu m-am priceput la grade sau functii) Marian Godina este o lectura facila, relaxanta care cu siguranta pune Politia Romana intr-o lumina mai buna. Ii doresc cat mai multe postari si de ce nu, inca o carte.

You Might Also Like

No Comments

Leave a Reply