Mi-a plăcut premiza de la care pornește Cezar Pârlog: o agendă de telefon. Fiecare număr ascunzând o altă persoană, o altă poveste „de dragoste”. Am pus între ghilimele „dragoste” pentru că aici nu este vorba despre acea imagine idilică a iubirii, ci o versiune distorsionată a ei.
Nu știm nume, nu știm nici numerele de telefon. Știm doar scurta interacțiune ale naratorului cu celelalte personaje. Practic fiecare număr ascunde o micro-povestire. Unele povestiri sunt ludice, altele ușor lirice, altele auto-ironice. Sarcasmul își găsește și el locul în agenda aceasta de telefon. Însă, cartea pe care o parcurgi cu ușurință, tentat să afli ce altă „iubire” descoperi sub numărul următor de telefon, are un substrat melancolic, ce cochetează cu tristețea. Pe mine m-a întristat. Această incapacitate de a găsi iubirea, lipsa unei relații statornice și căutarea disperată după o fărâmă de afecțiune îți induce acest sentiment de apăsare și dezamăgire.
Pe alocuri, Cezar Pârlog îmi aduce puțin a Cărtărescu în De ce iubim femeile. Iar premiza cărții ca agendă de telefon, identitatea personajelor fiind echivalată cu o înșiruire de cifre mi-a adus aminte de Coaja lucrurilor sau dansând cu jupuita a lui Adrian Oțoiu, care are un capitol în care numele personajelor este înlocuit de codul de pe biletul de autobus. Până la urmă depinde perspectiva din care privim și suntem priviți. Pentru un controlor suntem un număr de bilet de autobus. Pentru cineva care caută doar satisfacție fizică ceilalți pot fi reduși la un număr de telefon.
Revenind la Cezar Pârlog și ale lui iubiri, îmi dau seama că această carte nu este vorba despre iubire, cât despre singurătatea pe care o resimți în lipsa ei.
A trecut mai bine de un an de când am terminat cartea și totuși subiectul ei mi-a rămas puternic în minte pentru că suntem oameni în constantă căutare de semnificație, iar semnificația ne-o găsim cel mai satisfăcător în aprecierea și dragostea celorlalți. Dar suntem o societate de consum. Trecem de la un număr de telefon la altul. Suntem infideli propriilor noastre principii și idealuri. Nu este de mirare că ajungem să fim infideli și celor pe care îi iubim. Ne lipsește perseveranța și găsim că e mai ușor să dăm scroll prin agenda telefonului și „să ne încercăm norocul” și cu altcineva. De ce să depui efort?
Cartea aceasta te face să te întrebi dacă singurătatea te împinge la o astfel de viață, sau o astfel de viață aduce cu ea însingurarea?
No Comments